Articolul este preluat de pe site-ul juridice.ro.
Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule profesor Bazil Oglindă, pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor J despre noile reguli de procedură ale Curții de Arbitraj de pe lângă CCIR. Cine a făcut parte din echipa de redactare a acestor reguli?
Bazil Oglindă: Mulțumesc și eu pentru invitația de a acorda acest interviu pentru juridice. Am avut onoarea să fac parte dintr-o comisie alături de reputații profesori Marian Nicolae și Ioan Șchiau și excepționalii mei colegi Sorina Olaru și Cornel Popa. Important aici este de menționat faptul că această inițiativă a pornit de la Președintele Curții de Arbitraj, domnul profesor Ștefan Deaconu. La fel de importantă a fost și contribuția semnificativă a membrilor Consiliului științific, reputații profesori și specialiști Flavius Baias, Corneliu Bîrsan, Stanciu Cărpenaru, Viorel Roș, Dragoș Sitaru, Valeriu Stoica și Florentin Țuca. Bineînțeles, un rol la fel de important l-au avut și ceilalți membri ai Colegiului Curții de Arbitraj, specialiști cu experiență desăvârșită, Claudiu Dinu, Florian Nițu și Cosmin Vasile. De asemenea, asistentele arbitrale ale Curții de Arbitraj, doamnele Daniela Pop și Ruxandra Chiru, au adus un aport practic semnificativ având în vedere experiența lor îndelungată în litigiile Curții. Pe de altă parte, toți arbitrii au avut posibilitatea de a expune puncte de vedere și mulți dintre ei au adus un aport important în proiect. Opinii și reacții pozitive cu privire la proiectul regulilor au formulat și unele instanțe, proiectul fiind apreciat inclusiv de Curtea de Apel București și ICCJ, dar și de mai multe Curți de Arbitraj din țară. Așadar, implicarea a fost una mai largă decât ceea ce presupune strict lucrul în cadrul Comisiei de redactare. Practic, a fost un proiect început la mijlocul anului 2016, încheiat la finele lui 2017 în care toți „consumatorii” de arbitraj au fost implicați.
Alina Matei: Care au fost sursele de inspirație/influență în conceperea noilor Reguli de procedură arbitrală? Cât de mult ne-am apropiat prin aceste reguli de standardele internaționale în materia arbitrajului?
Bazil Oglindă: Au existat mai multe surse de inspirație. În primul rând regulile de procedură ale Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț Stockholm și ICC Paris, dar și regulile de procedură SIAC, VIAC, SIETAC, LCIA și altele. Credem că în momentul de față Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sunt la cel mai înalt standard în materia arbitrajului internațional ținând seama de cele mai moderne reglementări pe care le-am menționat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, fiind în același timp adaptate realităților concrete ale mediului de business existent în societatea noastră.
Alina Matei: Litigiile care ajung la Curtea de Arbitraj privesc afacerile, business-ul, profesioniștii. Care sunt principalele trei beneficii ale acestor reguli noi pentru mediul de afaceri și pentru avocații care susțin cauzele în fața arbitrilor?
Bazil Oglindă: Principalele 3 beneficii sunt, din punctul meu de vedere, celeritatea, calitatea și flexibilitatea procedurii. Toate acestea împreună ar fi ingredientele de succes pentru o procedură de soluționare a disputelor eficientă și eficace.
Alina Matei: Care sunt acele domenii de drept unde credeți că arbitrajul este semnificativ mai eficient decât alte proceduri de soluționare a disputelor și cum vă propuneți să dezvoltați această cultură a arbitrajului în aceste domenii?
Bazil Oglindă: Este evident că arbitrajul în domeniul dreptului construcțiilor este foarte dezvoltat în momentul de față, având în vedere că statisticile recente arată că litigiile aflate pe rolul Curții noastre de Arbitraj decurg în proporție mai mare de 50% din contracte de construcții. Există și alte zone de business în care arbitrajul poate fi o manieră mai eficace de soluționare a disputelor, îndeosebi în acele zone în care, datorită complexității domeniului sau a litigiului, specializarea arbitrului poate constitui o garanție importantă. Astfel de domenii, exemplificativ, pot fi asigurările, transporturile internaționale, serviciile bancare specializate, energia și altele.
Dezvoltarea culturii arbitrajului se va realiza prin organizarea de conferințe, seminarii și alte întâlniri care să promoveze atât dreptul material specific pieței (industriei respective) dar și noile Reguli care reprezintă maniera în care se vor rezolva disputele pentru ipoteza în care acestea vor apărea.
Alina Matei: Conferința privind administrarea cauzei? Care este scopul acestei conferințe?
Bazil Oglindă: Conferința privind administrarea cauzei este un moment foarte important în organizarea și desfășurarea procedurii. Așa cum succesul unui business depinde de un plan, și succesul unei proceduri arbitrale, mai ales când e vorba de un litigiu complex, depinde de planificarea organizării acelei dispute. Această planificare a organizării disputei se realizează, în noile Reguli, prin conferința privind administrarea cauzei. Marele avantaj al acestui moment în cadrul procedurii este că această conferință are loc într-un cadru informal, poate fi organizată prin orice mijloc modern, inclusiv prin videoconferință, ceea ce reprezintă un beneficiu semnificativ mai ales în arbitrajul internațional, dar și în arbitrajele interne, mai ales când părțile sau reprezentanții acestora se află în orașe diferite.
Din punct de vedere procesual, termenul la care are loc conferința privind administrarea cauzei constituie prim termen de arbitrare, cu toate consecințele juridice ce decurg din această calificare, fiind astfel un moment cu multiple semnificații în economia întregului litigiu, rolul său primordial fiind acela de planificare a procedurii până la momentul pronunțării hotărârii, inclusiv din perspectiva stabilirii datelor concrete de depunere a actelor procesuale scrise.
Alina Matei: Prima dezbatere din acest an organizată de SSJ și dedicată noilor reguli arbitrale a fost optimistă. Regulile de procedură sunt pregătite să ia viața în piept. Vor fi acestea în măsură să determine părțile/avocații să recurgă la arbitraj mai mult decât până acum?
Bazil Oglindă: Da, eu sper că da. Experiența îmi spune că de foarte multe ori motivul pentru care oamenii nu vor să experimenteze în alte domenii ale vieții diverse lucruri, îl reprezintă teama de necunoscut. Din păcate, principalul „adversar” al arbitrajului îl reprezintă teama de necunoscut. Arbitrajul este prea puțin cunoscut atât la nivelul oamenilor de afaceri dar, din păcate, și la nivelul profesioniștilor dreptului, avocați și consilieri juridici, ca principali „actori” ai arbitrajului. Din acest punct de vedere noi, Curtea, este important să facem mai mult pentru a face cunoscut arbitrajul în România. Pe de altă parte, fiecare „actor” care s-a confruntat cu procedura arbitrală este important să participe la acest demers de conștientizare. Mai mult, așa cum spuneam, avocații și consilierii juridici care au reprezentat părți în arbitraj au un rol deosebit de important, având posibilitatea de a include clauze compromisorii în contractele pe care le încheie, explicând în același timp avantajele arbitrajului în general față de justiția statală, pe de o parte, și ale arbitrajului Curții noastre față de ICC Paris sau alte curți de arbitraj, pe de altă parte.
Alina Matei: Ce ar trebui să facă un avocat de litigii (judiciare) pentru a se specializa în litigii arbitrale?
Bazil Oglindă: Nu aș putea răspunde într-o frază cum se poate specializa un avocat în litigii arbitrale. Nu ar strica, poate, organizarea unui workshop cu această temă. Așa cum spuneam, primul pas ar fi să includă clauze compromisorii în contractele pe care le încheie. Lăsând gluma la o parte, există totuși un specific al avocatului din arbitraj și al litigiului arbitral. Flexibilitatea procedurii arbitrale trebuie să se reflecte și în mentalitatea și atitudinea avocatului în fața Tribunalului arbitral. El trebuie să fie „educat” să coopereze cu cealaltă parte. Uneori prea mult în procedura judiciară, din păcate, este accentuată ideea de „conflict”, inclusiv ideea de „conflict teatral” și între avocați, dincolo de ceea ce înseamnă frumusețea și accentul unor pledoarii pe care sunt convins că fiecare dintre noi le apreciem. În fața unui Tribunal arbitral atmosfera este mai destinsă și, de aceea, și avocatul trebuie să fie mai destins atât față de cealaltă parte, cât și față de Tribunalul arbitral.
Alina Matei: Prin HG 1/2018 s-a decis inserarea clauzei compromisorii în toate contractele de lucrări de construcții de peste 5 milioane de euro. Este aceasta o confirmare a calității arbitrajului din România și, îndeosebi, a arbitrajului Curții de pe lângă CCIR?
Bazil Oglindă: Noi credem că da. Este o confirmare a calității, este o confirmare a faptului că actualele Reguli ale Curții de Arbitraj prezintă cel mai înalt standard și, în același timp, o garanție pentru toți cei care apelează la arbitraj chiar dincolo de domeniul dreptului construcțiilor. Intrarea în vigoare a acestei dispoziții legale vine să înlocuiască ideea de arbitraj la ICC. De aceea, Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIR este o alternativă atât pentru justiția statală, cât și față de ce înseamnă tradițional ICC Paris. Spre exemplu, să nu uităm că există garanții pentru antreprenorii străini care în arbitrajele internaționale, în mod special, își pot desemna arbitri străini de pe lista Curții de Arbitraj.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.
Bazil Oglindă: Să aibă încredere în Curtea de Arbitraj. Să fie prezenți la manifestările pe care le vom organiza în acest an în materia arbitrajului și nu în ultimul rând să rămână aproape de juridice.ro.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Bazil Oglindă: Eu îți mulțumesc, Alina!
